Test Drive: Ne-am jucat cu M2-ul şi...ne-a plăcut!
De Redactor AE | 23 August, 2016
Cel mai nou jucător din liga M-urilor, a apărut pe piaţă în urma unei cereri uriaşe de maşini sport, performante, compacte şi relativ accesibile. Astfel a luat naştere BMW M2 Coupe, moştenitorul spiritual al lui BMW 1M Coupe, care la rândul lui insistă că ar avea un grad de rudenie cu celebrul M3 în caroseria E30. Maşina nu este o premieră absolută însă pentru ţara noastră, apariţia unui exemplar M2, a stârnit foarte mult interes. Iată de ce, noi nu am putut rata ocazia de proba cel mai mic M-car din gama baverezilor.
Spre deosebire de testul cu M4, când am avut doar vreo patru ore la dispoziţie pentru a gusta câte un pic din toate, coupe-ul M2 ne-a fost încredinţat pentru toată ziua. Astfel că nu ne-am limitat în cantitatea de combustibil consumată şi nici în orele petrecute frumos. Motiv pentru care, veţi observa că nu avem vreo 1000 ci doar 40. Recunoaştem, îţi cam taie cheful de fotografiat un M2! It's meant to be driven.
Nu vreau să ofensez pe nimeni, dar nici un fotograf profesionist nu va putea reda sentimentul de extaz care te cuprinde atunci când priveşti maşina asta în realitate. Aşa cum diamantul are o mulţime de laturi şi toate generează noi şi noi sclipiri, la fel este şi M2-ul, care privit din orice unghi, găseşti mereu ceva nou. Agresivitatea părţii frontale, posteriorul bombat, jantele supradimensionate (R19 9J cu 10J) şi evacuarea cu patru finale denotă de la prima vedere temperamentul provocator al maşinii. Asta-i abatere de la regula aparenţelor înşelătoare. Bine că această convingere are şi o temelie pe care a fost construită şi anume propulsorul de 2979 cmc, twin-turbo.
Unitatea cu şase cilindri în linie pune la dispoziţia şoferului în jur de 370 de cai putere şi 465 Nm de cuplu motor, cifre care posibil un sprint de la zero la prima sută în numai 4.5 secunde. Mărturisesc cu mâina la inimă că am abuzat de câteva ori sistemul Launch-Control, însă nu am măsurat timpii de acceleraţie ca să vă putem confirma datele anunţate de producător. Pot să vă spun doar că este extrem de distractiv şi totodată înfricoşător. Asta deoarece ai nevoie de mult spaţiu şi un drum perfect pentru a putea savura măcar treapta a treia turată până în limită, fără să îţi rişti viaţa sau să te alegi cu amenzi. Dar dacă tot ai întrecut limitele, te scapă probleme frânele, extrem de eficiente şi potrivite pe dimensiuni.
Chiar dacă este o maşină numai bună de alergat pe track, cum de altfel a şi fost promovat noul BMW M2 Coupe, o plimbare pe drumurile din capitală este perfect OK pentru suspensia sport a maşinii. Ce-i drept în regimul Super Sport, atunci când setezi motorul şi sistemul de direcţie în cel mai hard mod posibil, găurile din asfalt sunt transmise în şasiu cu mai multă precizie. De la Comfort la SS poţi trece uşor cu ajutorul butoanelor amplasate pe consola centrală, chiar în vecinătatea levierului transmisiei M-DCT. Păcat că setările aferente nu pot fi salvate în memoria butonului M1/M2, de pe volan, opţiune valabilă pe M3 şi M4, dar te obşinuieşti să acţionezi rapid şi cu instrumentele care le ai la îndemână. Asta e, s-au economisit nişte bani.
Vorbind despre interiorul maşinii, aici totul este extrem de simplu, la fel ca într-o fabrică de producţie: ai tot necesarul pentru locul de muncă, iar luxul îl găseşti când te întorci acasă. BMW M2 nu te va bucura cu materiale de finisare de cea mai înaltă calitate, însă minimul necesar îţi este asigurat. Ai plastic din cel mai obişnuit pe feţele de uşi şi pe bord, tapiţerie din piele pe scaune, Alcantara şi cusuturi în culoarea maşinii. Alte câteva inserţii/inscripţii/logo-uri ///M la nivelul pragurilor, volanului şi tetierelor ţin să îţi amintească faptul că te afli într-un coupe semnat de divizia Motorsport. Cu toate astea, interiorul este oarecum în contradictoriu cu designul exterior bogat al maşinii. O explicaţie a acestui fenomen ar putea fi şi faptul că M2 nu este altceva decât un seria doi acuzat de doping, iar tot ce contează la bordul unui asemenea automobil sunt senzaţiile trăite şi nu percepţia frumosului.
Detalii tehnice precum volumul portbagajului, consumul de carburanţi sau costul întreţinerii sunt chestii care ne-au interesat cel mai puţin, de aceea nu le vom trece în revistă. Cu atât mai mult că asemenea informaţii sunt uşor de găsit pe pagina de web a constructorului german de automobile. În schimb, vă recomandăm să economisiţi timpul preţios şi mergeţi direct la dealerul oficial din Moldova, pentru a vă configura propriul stimulator de adrenalină. Preţul acestuia, cu toate taxele incluse, porneşte de la 46.450 de euro! O maşină pe care aş prefera-o oricând în locul unui alt BMW, banal şi simplu.
Dacă mi-a plăcut M2-ul? Răspunsul este DA! Accelerează foarte rapid, se lasă uşor condus, poate chiar prea uşor (îmi doream un volan puţin mai greu dar la fel de precis), nu este pretenţios la benzină, nu necesită un tratament extrem de fin, ca rezultat al utilizării materialelor mai accesibile, îţi oferă suficient spaţiu pentru două persoane şi un bagaj suficient de voluminos pentru o călătorie şi cel mai important, după părerea mea, este faptul că ascunde un potenţial uriaş pentru tuning. Cu numai câteva mii de euro în plus, un atelier profesionist îţi poate transforma M2-ul într-un concurent destoinic pentru M4!
Mai greu îmi vine să accept faptul că BMW a economisit vizibil la unele capitole, însă şi aici îmi dau seama că s-a procedat astfel pentru a evita canibalismul cu M3 şi M4. Dotările opţionale ar putea redresa un pic situaţia însă şi preţul va creşte semnificativ. Una peste alta, sper totuşi că se va găsi un împătimit mai curajos, care să renunţe la confortul unui Seria 5 sau SUV, în favorea unui M2 şi să o facă înaintea mea!