Care este rolul filtrului de particule, DPF și ce se întâmplă dacă îl scoatem?
De Redactor AE | 18 Ianuarie, 2020
Pentru mulți filtrul de particule este doar un obstacol în calea lor către succes, o chestie inutilă inventată de niște savanți care habar nu au ce înseamnă ecologia, dar ne-o bagă nouă pe gât. Așa e nu?
Puțini știu de fapt că filtrul de particule este cu adevărat un obstacol, dar nu în calea spre performanțele motorului ci spre apariția cancerului
Automobilele care corespund normelor de poluare Euro 4, pot fi sau nu, echipate cu filtre DPF, mașinile cu norma Euro 5 sunt echipate obligatoriu cu DPF, iar cele din Euro 6 au chiar și DPF +AdBlue, în funcție de producător sau piața pentru care sunt asamblate. Subtanța AdBlue ajută și mai mult la reducerea emisiilor de oxizi de azoți.
Rolul filtrului de particule.
În urma arderii motorinei, se degajă niște particule care au diametrul de la un micron până la 10-12 micron. Odată ajunse în sistemul respirator al omului, pot provoca cancer pulmonar. Rolul DPF-ului este să rețină particulele cu un diametru mai mare de 2 micron. Rata de succes a acestuia este de circa 99%.
Doar că, la un moment dat, acesta se umple și apare nevoia a ceea ce se numește regenerare. În urma regenerării se arde și se curăță filtrul de particule pentru a putea fi reutilizat. În medie, regenerarea are loc cam la 1.000 de kilometri, în mod automat, în afara condițiilor de oraș.
Deci tot ce colectăm la mersul în regim urban, depozităm în DPF pentru a nu ne otrăvi mediul înconjurător. Și cum facem să scăpăm de tot ce am colectat?
Regenerarea DPF
Regenerarea filtrului de particule se face în special la ieșirea pe autostradă sau drum lung, de cel puțin 100 de kilometri. Cum se face asta? În regim automat, menținând turațiile la circa 2000-2500 rpm, se produce arderea acestor molecule/particule, la o temperatură de circa 600 de grade.
Un filtru de particule poate duce în jur la 2000-4000 de regenerări. Dacă mașina parcurge foarte mult timp în oraș, la un moment dat poate apărea o notificare în bord care ”vă cere” să ieșiți în afară, pentru a porni regenerarea filtrului de particule. Odată ingorată invitația, mai târziu același martor în bord se poate transforma într-o problemă, necesitând curățarea (dacă mai este posibilă) sau înlocuirea completă.
În general, filtrul de particule este mai des întâlnit și mai eficient pe motoarele pe motorină, așa cum motoarele pe benzină emit de până la 44 de ori mai puține noxe.
Odată ce a ajuns la limită filtrul de particule necesită înlocuire, oricât nu l-ai mai curăța, are și el o durată de viață, care în medie, e cam pe la 200.000 de kilometri. Există și abateri de la regulă. O mașină condusă mai mult în oraș, poate necesita schimbul DPF pe la 90.000 km, iar la polul opus, un autoturism alergat constant pe autostradă, poate avea și 350.000 de kilometri parcurși, dar fără nici un semn de oboseală a filtrului de particule.
Vorbeam de înlocuire. Filtrul DPF nou costă între 1.000 și 2.000 de euro, motiv pentru care, majoritatea preferă să vândă mașina la acel moment sau să îl elimine complet. Așa cum eliminarea DPF în Europa nu prea se practică, normele ecologice fiind destul de dure iar proprietarii de automobile taxați și pentru nivelul de emisii nocive pe care le produce mașina lor.
Astfel că acestea ajung în Moldova unde, toți fiind sănătoși tun, preferă să le excludă. Dar, despre excluderea filtrului DPF și resoftare vom discuta în următorul subiect.
Și ca să răspund la întrebarea ce riscăm dacă îl scoatem? Din punct de vedere tehnic, motorul îți va spune un mare mulțumesc, însă de cealaltă parte, nu facem altceva decât să ne otrăvim aerul pe care tot noi îl respirăm!